SPFILE

SPFILE este fișierul binar pe care Oracle îl citește la pornire pentru a inițializa parametrii instanței: db_name, control_files, memory_target, sga_target și mulți alții. Spre deosebire de predecesorul său în format text PFILE (init.ora), SPFILE nu se editează manual cu un editor de text — modificările se fac prin comenzi SQL.

Cum funcționează #

La pornire, Oracle caută SPFILE într-o locație implicită ($ORACLE_HOME/dbs/spfile<SID>.ora pe Linux). Dacă nu îl găsește, recurge la PFILE. Modificările parametrilor se realizează cu ALTER SYSTEM SET, care scrie direct în fișierul binar:

-- Modificare persistentă (supraviețuiește repornirii)
ALTER SYSTEM SET memory_target = 2G SCOPE = SPFILE;

-- Doar în memorie (se pierde la repornire)
ALTER SYSTEM SET memory_target = 2G SCOPE = MEMORY;

-- Atât în memorie, cât și în fișier
ALTER SYSTEM SET memory_target = 2G SCOPE = BOTH;

Parametrul SCOPE controlează unde se aplică modificarea: SPFILE, MEMORY sau BOTH.

Context operațional #

SPFILE este sursa de referință pentru configurația persistentă a instanței. Trebuie inclus în backup-urile RMAN, care îl gestionează nativ. În medii RAC (Real Application Clusters), un singur SPFILE partajat pe ASM guvernează toți nodurile, cu posibilitatea de a seta valori per instanță prin prefixul SID.*.

O greșeală frecventă este editarea manuală a fișierului binar: instanța nu va mai porni. Dacă SPFILE este corupt, se restaurează dintr-un backup RMAN sau se recreează dintr-un PFILE cu CREATE SPFILE FROM PFILE.