Outsourcing

Outsourcing-ul este practica de a încredința dezvoltarea, mentenanța sau gestionarea sistemelor IT unor furnizori externi companiei. Poate implica proiecte complete (dezvoltarea de software custom) sau servicii continue (gestionarea infrastructurii, suport aplicativ).

Cum funcționează #

Compania client definește cerințele și semnează un contract cu un furnizor extern care se angajează să realizeze proiectul. Cele mai comune modele contractuale sunt: la pachet (preț fix pentru rezultat definit), pe timp și materiale (zile-om facturate), sau hibride. Furnizorul pune la dispoziție o echipă de consultanți care lucrează pe proiect, adesea cu rotație periodică a personalului.

La ce folosește #

Înțelegerea riscurilor outsourcing-ului este fundamentală pentru a decide ce să externalizezi și ce să păstrezi intern. Riscurile principale sunt: vendor lock-in, pierderea know-how-ului, scope creep, rotația consultanților și dezalinierea stimulentelor (furnizorul câștigă pe timp, nu pe rezultat).

Când se folosește #

Outsourcing-ul poate funcționa pentru activități commoditizate sau bine definite. Devine riscant pentru proiecte strategice, custom și pe termen lung unde know-how-ul specific domeniului este critic. Alternativa adesea mai eficientă este o echipă internă mică și competentă, eventual susținută de consultanți pentru competențe specializate punctuale.