Directiva 2011/7/UE
Late Payment Directive
Directiva 2011/7/UE este reglementarea europeană privind întârzierile la plată în tranzacțiile comerciale. Stabilește reguli clare: termen standard de 30 de zile, maxim 60 între întreprinderi (cu acord explicit), 30 pentru administrația publică, și dobânzi de întârziere automate la rata BCE + 8%.
Cum funcționează #
Directiva a fost transpusă în dreptul italian prin D.Lgs. 231/2002 (modificat în 2012). Pe hârtie regulile există: 30 de zile standard, dobânzi automate, compensație forfetară de 40€ per factură plătită cu întârziere. În practica italiană e ca și cum n-ar exista — DSO-ul mediu italian este de 80 de zile, mult peste maximul de 60.
La ce servește #
Ar trebui să protejeze furnizorii — în special întreprinderile mici și freelancerii — de întârzierile structurale la plată. În țări precum Germania (DSO 24 zile) și Țările de Jos (DSO 27 zile) directiva funcționează. În Italia decalajul dintre normă și realitate este abismal.
De ce contează #
Directiva demonstrează că problema întârzierilor la plată din Italia nu este legislativă — legile există. Este culturală și structurală: costul reputațional al exercitării propriilor drepturi depășește beneficiul economic, iar sistemul se bazează pe docilitatea creditorului.